Opinii

• despre ediția a VII-a

Observator cultural: Un spațiu poetic cu mai multe dimensiuni de Cezar Gheorghe, Portret de grup în mișcare de Alina Purcaru, „Poezia e la Bistrița”, un festival care îşi consolidează anvergura internațională

Dilema Veche: Poezia e la Bistrița vara

Bookaholic: Poemele mele preferate…, Cadavrul fermecător… de Eli Bădică

Echinox: Poezia trece pe la Bistrița de Alexandra Turcu

ALECART: fiecare pe limba lui împreună de Anastasia Gavrilovici (pag. 54)

bistriteanul.ro: Maratonul de poezie s-a încheiat azi… de Ioana Bradea

CARTIER: Poezia e la Bistrița de Gheorghe Erizanu

 
• despre ediția a VI-a

Observator cultural: „Poezia e la Bistriţa” pentru a şasea oară, „Poezia ca mod de acţiune” (Dialog: Florin IARU, Ernest WICHNER, Bogdan GHIU) & What will they think of next (Despre ieşirea din „ghetou”) de Cezar Gheorghe.

Dilema Veche: Poezia e la Bistriţa – cîteva fenomene de Matei Martin

Poetic: Poezia e la Bistrița și în vara lui 2014 de Răzvan Țupa

gingergroup: la bistritz, la poezie de Cătălina MICIU

ioanadunea.ro: la panoul de plecări şi sosiri era ionel ciupureanu

cofeemozaic.ro: Poezie, vă rog! Cu lapte și două plicuri de zahăr!

bistriteanul.ro: Poezia a ajuns la Bistrița & Pericol de moarte și poezie de Ioana Braddea

 

INTERVIURI de Cătălina MICIU:

blog.cărturești.ro: Ion Mureșan: „Scrisul e un act de generozitate”

Ionel Ciupureanu: „Am experimentat un fel de-a scrie poezie ascultând lumea din jur”

 

• despre ediția a V-a

Dilema veche: Poezia e la Bistriţa

Bookaholic: Jurnal de festival

Observator cultural: Prima ediţie internaţională

Timponline: Bistriţa, tărâmul poeziei

Răsunetul: Poezia e la Bistriţa dar şi la Tăşuleasa & Poezia a urcat la Tăşuleasa şi a continuat la Bistriţa

• despre ediția a IV-a

Observator cultural: Suplimentul Poezia e la Bistriţa, supliment consacrat Festivalului de poezie şi muzică de cameră, ediţia a IV-a, desfăşurat între 12-15 iulie 2012

Dilema veche: Poezia e artă de familie şi e la Bistriţa, Radu Vancu

Revista STEAUA: Poezia e la Bistrița, Dan Coman & Marin Mălaicu-Hondrari

Mesagerul: Poezia a adus “Ploile amare” la Sinagogă

• despre ediția a III-a

Dilema Veche: Et in Bistrița ego, Svetlana Cârstean
Poezia a fost la Bistrița, Radu Vancu

Observator Cultural: Esențială ni se pare diversificarea evenimentelor – Interviu cu echipa Festivalului Poezia e la Bistrița, un cristian

Biographia Litteraria: Poezia chiar a fost la Bistriţa, Radu Vancu

White Noise: „La Bistritz, deasupra mării….”; Poezia e la Bistriţa. Prima zi; Vineri, 15; Ar trebui să fie fără titlu; XXIV & XLIII; Poker; Plan B.

• despre ediția a II-a

Poezia e la Bistriţa!

Prezentul acestui moto este confirmat de discuţiile despre evenimentul organizat de Asociaţia Argument şi Societatea de Concerte, în parteneriat cu Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi şi Primăria Bistriţa. Ediţia de anul acesta a Festivalului de poezie şi muzică de cameră a avut, pe lângă lecturile publice şi lansările de carte, patru propuneri inedite: spectacolul bazat pe versuri de Octavian Soviany, avându-l ca protagonist pe actorul Iulian Gliţă şi regizat de Marcel Ţop; lecturile susţinute la Penitenciarul Bistriţa, de o parte dintre scriitorii invitaţi, pentru care trupa anOnimus a jucat spectacolul Trişez cu viaţa; dezbaterea despre blogurile literare; ediţia XXIV a Clubului de lectură Institutul Blecher (găzduit în ultimele şase luni de Uniunea Scriitorilor din Bucureşti).

Despre eveniment s-a scris şi s-a vorbit în „Observator Cultural”, „Dilema Veche”, „Dilemateca”, Radio România Cultural, Radio România Internaţional – ca să pomenim numai câteva nume cu autoritate în domeniu. Presa locală a fost mai rezervată ori, mai bine zis, şi-a rezervat dreptul să opteze pentru subiectele de interes pentru populaţia Bistriţei.

Pentru cine şi cât contează că organizatorii au datorii la prieteni? După cum era de aşteptat, criza a afectat şi finanţările nerambursabile din bugetul local, dar poezia a fost la Bistriţa, iar numele celor care au împărtăşit cu noi trăirea poetică sunt cunoscute – poate mai puţin în Bistriţa, mai mult în ţară şi unele în străinătate.

Spectatorii? În special adolescenţi. Profesorii au fost rarisimi la acest festival – probabil mulţi erau ocupaţi să redescopere literatura paşoptistă sau să discute, şi în vacanţă, despre elevii care nu mai citesc ca altădată (?!).

Impresii din ultima zi a festivalului

Mircea Cărtărescu: În privinţa festivalului de aici de la Bistriţa, ca să fiu sincer, am venit pentru câţiva prieteni. Eu am un cult al prieteniei şi nu-i las pe oameni, aşa cum nici ei nu mă lasă pe mine. Nu am avut foarte mari aşteptări; însă aşteptările mele, chiar dacă ar fi fost mari, au fost depăşite de festival. Mi-am învins toate timidităţile şi, spre surpriza mea, am comunicat foarte bine cu oamenii şi am câştigat mult. Spuneam şi pe scenă: am acum o imagine mult mai bună a ce se petrece în poezia românească. Pentru mine este important să am relaţii afabile cu oamenii, nu neapărat de strânsă prietenie; nu te poţi aştepta ca în două zile să ajungi prieten la cataramă cu cineva, însă eu am simţit vibraţii pozitive aici, în ceea ce mă priveşte. Iar pentru mine, care sunt un veşnic caz al literaturii române – niciodată bine clasat şi sper că niciodată clasicizat – e un lucru important: să simt aceste vibraţii pozitive din partea oamenilor.

Octavian Soviany: S-au citit lucruri foarte frumoase – ceea ce este un lucru pozitiv; programul a fost poate puţin obositor – ca să spun şi ceva negativ. Manifestările au durat destul de mult şi, oricât de mult ai iubi poezia sau muzica, din când în când mai trebuie să ieşi – să mai fumezi o ţigară… Un mare câştig al festivalului a fost participarea lui Mircea Cărtărescu, evident foarte cunoscut şi foarte bun.

Miruna Vlada: Publicul special de poezie este cel care trece dincolo de show, de rostirea histrionică. Cititorul profesionist şi care vine cu bucuria de a descoperi poezia este cel care pune show-ul deoparte şi lasă poezia să se exprime în felul ei. Cu cât e mai diversă paleta de autori – şi de vârstă, şi de tematică, şi de stil – întotdeauna lecturile sunt mai efervescente, de la poezia cu rimă, până la poezia ultraexperimentală. Cred că e important ca fiecare parte a publicului să poată să rezoneze la un anumit tip de poet. Şi asta s-a întâmplat a doua oară; aşa cum am observat şi anul trecut, şi anul acesta festivalul a adus multă diversitate, care, e adevărat, e greu de controlat şi greu de aranjat într-un mod armonios. Ce aş mai remarca a fost profesionalismul promovării: afişele foarte bine făcute, motoul pe care toată lumea îl repetă, blogul – o nouă dimensiune pe internet a festivalului. Aşa arătăm că evenimentele culturale nu sunt ceva încropit, ci se fac de calitate şi de oameni care respectă poezia. În urma unui festival cum e cel de la Bistriţa, principalul sentiment cu care cred că trebuie să rămâi este unul de demnitate şi de respect pentru poezie, atât pentru statutul de poet, cât şi pentru cel de cititor. Întâlnirea de la penitenciar a fost una dintre marile bile albe ale programului de anul acesta, pentru că e o altă formă de diversitate – să ai un public cu care să comunici atât de emoţionant şi în care să simţi o vibraţie şi o tensiune atât de frumoasă cum am trăit cu toţii. Pentru deţinuţi a reprezentat, probabil, o oază. Eu am perceput-o ca fiind o experienţă extraordinară pentru poeţi. Acest tip de interacţiune a însemnat o încercare de a aduce o ofrandă la nivel uman. Genul acesta de lecţie nu o poţi învăţa decât într-un astfel de spaţiu carceral.

Propuneri pentru ediţiile viitoare

Mircea Cărtărescu: Sugestia mea e ca organizatorii să fie bine plătiţi, pentru că a organiza un eveniment este unul dintre cele mai grele lucruri cu putinţă. Poate că mulţi nu-şi dau seama ce înseamnă să aduni nişte oameni la un loc, mai ales când sunt poeţi şi sunt oameni cu suspiciuni, cu sensibilităţi şi aşa mai departe – să-i aduni la un loc, să-i cazezi, să-i transporţi, să le dai de mâncare şi să îi faci să se simtă bine. Deci eu aş spune: organizatorii pe primul plan; ei trebuie răsplătiţi cu adevărat; şi psihologic, dar şi financiar.

Miruna Vlada: Trebuie să ne preocupe pe toţi, când suntem organizatori ai unor evenimente de o asemenea amploare, gestiunea foarte bună a timpului, astfel încât să nu apară oboseala, mai ales când e vorba de lectură de poezie. Oboseala poate juca puţin în defavoarea poetului, astfel încât după un anumit număr de autori – timpul alocat fiecăruia fiind oricum variabil – se ajunge la un anumit tip de oboseală care, mai ales pe ascultătorul neprofesionist, venit să asculte pur şi simplu poezie, îl poate depărta puţin de asta, iar el poate considera că este prea mult pentru el şi data viitoare n-ar mai veni. Dar aici au apărut interludiile muzicale care au luat din oboseala asta şi au dat mai multă rotunjime momentului.

Octavian Soviany: La anul poate reuşiţi s-o convingeţi pe Angela Marinescu să vină.

Observator Cultural: Bistriţa – un loc „favorabil“ poeziei

Radu Vancu: Poezia a fost la Bistriţa

White Noise: La Bistriţa, birjar!, Biiiiis!

Luiza Vasiliu: cum fu la bistritz

Dilema Veche: Locul în care se află poezia